Planuri pentru Vara Inca din Decembrie


Poate vi se pare ciudata o persoana care isi face planuri de vara inaintea celor de iarna avand in vedere ca suntem in luna Noiembrie si Craciunul bate la usa, insa credeti-ma pe cuvant merita din plin sa procedati asa! Daca pentru Craciun si Revelion inca nu ati rezervat nimic, pastrati banii pentru o vacanta last minute astfel incat sa nu platiti un supra-pret si intre timp permiteti-va sa va ganditi si la vacanta de vara si unde o veti petrece caci in aceasta perioada gasiti cele mai bune deal-uri la rezervarile in regim early booking. Sunt reduceri cu care pana la anul pe vremea asta nu va veti mai intalni asa ca merita sa profitati din plin, caci puteti plati pentru un sejur, undeva la mare, chiar si cu jumatate din suma totala mai putin decat ati plati rezervand in primavara sau inceput de vara. Pentru a-mi justifica alegerea si a va convinge si pe dumneavoastra sa procedati la fel, va voi da si un exemplu, anume...


Destinatia mea preferata, Grecia care va intampina cu preturi cuprinse intre 20 si 30 de euro pe zi la camerele din hotelurile de trei stele aflate in cele mai indragite statiuni cum ar fi Thassos, Halkidiki, Rhodos sau Creta. Un astfel de early booking Grecia va garanteaza inca de pe acum o vacanta ieftina intr-un decor senzational precum sunt plajele si orasele Greciei, asadar nu ar trebui ratata sansa aceasta, cu atat mai mult cu cat aveti ceva bani pusi de-o parte care nu intra in bugetul sarbatorilor ce urmeaza. Eu personal am deja planul facut si in saptamana ce urmeaza voi face si rezervarea, astfel incat sa imi asigur de acum vacanta de vara in locul ideal. In ceea ce priveste Craciunul si Revelionul, am procedat la fel si am rezervat la munte, in Austria, o vacanta inca din vara, cand toata lumea era doar cu gandul la mare si avand in vedere preturile pe care le vad acum, se dovedeste inca o data ca proverbul cu sania vara si carul iarna se aplica in totalitate, indiferent de generatie.

Calugarul Trapist


Nu este vorba aici de porcii cu burtile atarnate si nici de alte animale infecte. Vorbim despre barbatul visurilor. De netagaduit, exista totusi si barbati care sa nu fie nici scarbosi, nici lasi. Si li se spune calugari trapisti. Hannes Stein. Iubesc (cand nu-mi vine sa-l bat cu lingura de lemn) un calugar trapist. De-o vreme il alint Macho. Renumele i se trage de aici. Rezista pe jumatatea lui de pat de ceva ani, desi m-am dat peste cap sa-l indepartez de cateva ori. Pe cand nu aveam cuibul comun s-a prefacut ca pleaca si-am ramas cu privirea in urma liftului si cu un hau cat Marele Canyon cascat in stomac. Am incercat sa gasesc un motiv plauzibil care sa mi-l aduca inapoi, sa-i mai spun vreo douazecisinoua. In graba, mi-am amintit: sa stii ca mi-am uitat periuta de dinti la tine si n-o sa-mi cumpar alta de fiecare data cand ma despart de un baiat! Na, ca ti-am zis-o! Retin doar tampeniile cap de afis pe care le scot pe gura, pe alea in roluri secundare le uit repede, c-am banda scurta. Suna la usa. Ma rostogolesc intai la oglinda si aranjez in graba o suvita rebela. Deschid. Imi intinde periuta, face stanga-mprejur si gata! Invart rapid de manivela, imi cade o idee noua-nouta in poale. Sun: auzi, dar daca tot mi-ai adus periuta, iti era greu sa pui mana si pe peria de par?! Curand se repeta faza de mai sus fara nicio schimbare de decor. Tot noi, doua usi, doua mutenii, patru ochi seci. Si cred ca am mai facut cateva repetitii, cerand, pe rand, ba o soseta fara pereche, ba un polonic. Eu ceream, el aducea. Cand am ramas in pana de idei cretine, probabil el se invartea pe calcaie a zecea oara. Si-atunci mi-am scuipat in fata orgoliul, mi-am deblocat falcile si i-am spus raspicat ce voiam, de fapt. Si-am crezut ca suntem rezolvati, pe viata. Ne spunem ce avem de spus si traim intr-un paradis familial. Noi si bula cu fundita roz. Ar fi fost monoton, iar eu sunt orice, dar monotona, nu! Schimb culori, fete, ganduri, stari, cu viteze de plang de ciuda gheparzii lumii. Iar el mananca popcorn! Pare ca-i place.

Tendinte Noi pentru Soferii Romani


La fel ca in orice alt domeniu, tendintele se schimba odata cu trecea timpului si in ceea ce priveste domeniul auto. Acest lucru se intampla odata cu dezvoltarea tehnologiei care duce la aparitia a tot mai multe produse inovative, menite sa sporeasca gradul de confort al soferilor. Conform Best-Tires.ro, anul acesta aduce schimbari importante la nivelul obiceiurilor soferilui obisnuit care are tot mai mult tendinta de a gasi solutii inteligente pentru foarte multe probleme importante. Stim cu totii ca schimbarile de anotimp au o importanta aparte pentru fiecare conducator auto. In fiecare an, suntem obligati prin lege sa inlocuim anvelopele de vara cu anvelope de iarna si invers, in functie de succesiunea anotimpurilor. Pentru multi soferi insa, spatiul de depozitare al anvelopelor reprezinta o problema destul de mare care necesita solutii cat mai creative si cat mai eficiente. Astfel, numerosi soferi romani apeleaza in ultimul timp la un hotel de anvelope unde, in schimbul unei anumite sume de bani, au posibilitatea de a-si depozita cauciucurile in siguranta, departe de lumina sau de umeazeala care le pot deteriora.


De asemenea, si atunci cand vorbim despre accesorii auto putem spune ca preferintele soferilor romani s-au diversificat treptat si au evoluat considerabil din punct de vedere al standardelor de calitate. Astfel, majoritatea conducatorilor auto tind sa-si achizitioneze mai nou doar accesorii din magazine cu prestigiu sau de la producatori recunoscuti. Fie ca este vorba despre un covoras auto sau despre capace pentru roti, soferul roman este mult mai atent la modul in care investeste in propria lui masina si are grija ca accesoriile pe care le achizitioneaza sa fie cat mai potrivite si mai rezistente. Asadar, putem spune ca anul acesta este unul care marcheaza cateva schimbari importante in comportamentul soferilor din Romania, iar acest lucru nu poate decat ne bucure. Intr-adevar, astfel de schimbari sunt obisnuite avand in vedere tendinta oamenilor in general de a-si dori intotdeauna tot ce-i mai bun pentru ei insisi.

Vandalitatea Hotilor


In continuare ni s-a explicat clar ca a fost un ordin, au avut nevoie de-aia si de-aia. Pagubele colaterale nu conteaza. Cineva, cu o masina identica cu a mea, n-a avut chef sa plateasca un airbag la pretul lui real, care-i destul de zdravan. Si-atunci, a apelat la asemenea servicii. Sa-i fie rusine si sa pateasca la fel, in repetate randuri. Nici obrazul celalalt nu mi-e disponibil acum, m-am enervat la loc! Cei de la criminalistica au ridicat din umeri, nu erau amprente. Doar furnizarea de informatii ar putea duce la prinderea lor, iar noile legi n-o sa le stranga nici macar mana la usa. So, that's it, sanatosi sa fim! Ma cam ineaca tusea, ce-i drept, e destul de incorect sa mi se intample in acelasi timp. Politistii de la furturi auto ne-au comunicat ca abia le-a ajuns benzina sa vina pana la locul faptei, nu sunt fonduri nici la furturi auto. Serios!? Au incercat sa mai salveze din ele, intrebandu-l pe sotul meu daca nu cumva poate el sa mearga incolo. Al meu a raspuns, mirat: pai imi spuneti dvs. cum se procedeaza in astfel de cazuri. Ei, trebuia sa i se spuna clar, facea el un potop de bine, ca-i de treaba si saritor! Pai ce sa mai zic, hotilor, nu fiti vandali! Scoliti-va! Deschideti portiera frumos, nu spargeti geamul. Macar atat. Celor care cumpara de la hoti le-as sugera sa se gandeasca de cinci ori. Pe putin. Nu stiu ce pustiu de gand a ajuns in airbagul ala, ca nu le-am putut lua pe toate inapoi! Hotii mei au vrut sa fie domni, dar ei e prosti si incapabili! Au stricat si broasca inainte sa sparga geamul! Daca tocmai am aflat lucrul asta, am zis sa-mi adaugesc articolul, sa fie in conformitate cu faptele.

Hotilor Nu fiti Vandali


De obicei, diminetile mele in timpul saptamanii incep asa: ma impiedic pana in baie, ma spal, apoi ma impiedic mai vioaie pana la cana cu cafea. Sotul isi ia in primire printesa si-o plimba pana la scoala, eu ma dau in primire printului, care face ce vrea, pana vine inapoi, sa am ceva timp doar al meu. O egoista si-o prajina, stiu. Vineri dimineata, toate au decurs ca-n alte dimineti, cu exceptia telefonului pe care l-am primit imediat ce cei doi au parasit cuibul. Totu-i ok, dar o sa o trimit pe fata cu taxiul la scoala, ca ne-au spart masina! Inainte sa ma gandesc la ce-au luat nenorocitii, m-am gandit ca mi-au stricat ordinea de zi. Adica nu tu ora de liniste, nu tu tabieturi, nimic. Sotul avea sa petreaca timpul cu politia, iar pe mine ma astepta curatenia pe fond nervos. Singura care-mi mai statea in drum era o ticaloasa de gripa israeliana ce-mi facea capul sa vrea sa se dea de pereti, incontrolabil. Masina arata jalnic. Au spart geamul, au furat airbagul din volan, gps-ul din torpedou, fie vorba intre noi, gps-ul era cu probleme si crea valvatai in cuplu de multa vreme, asa ca n-o sa-i duc lipsa foartemult, iar ei nu vor putea sa-l foloseasca, nu se poate repara. Cablul de alimentare din cotiera, mi-au lasat ochelarii de soare, au selectat niste cd-uri si cam atat. N-au luat scaunele de masina ale copiilor, nici caruciorul din portbagaj. Niste amabili! Puteau fi niste domni sa se oboseasca sa deschida portiera. Si-mi revin din amorteala... 


Si unde nu ma apuc sa le doresc si sa le urez de toate. Apoi ma enervez c-am fost in stare sa gandesc asa, ca poate au si ei copii, iar eu, o nesuferita, cu gandurile mele. Si ma enervez iar, ca mi le-au starnit, si le mai urez o data! Uite-asa impatur haine urandu-i pe hotii si vandalii ticalosi, apoi certandu-ma pe mine, apoi urandu-i din nou pe ei. Dupa vreo trei ore de ii urasc, nu-i urasc, ma urasc totusi, pe ei mai mult, ajunge si sotul acasa. La tanc, nu mai aveam nimic de impachetat sau despachetat! Lasase masina intr-un service, ca nimeni nu are vineri geam pe stoc. Bun, pai si daca am fi vrut sa plecam undeva pe weekend? Magarii nu puteau sa-si aleaga o alta zi a saptamanii?! Lasand hazul de necaz si dracii la o parte, hotii sunt, dupa mine, niste jeguri. Mari jeguri. As fi folosit un superlativ absolut, dar m-am gandit bine si-s altii inaintea lor. La fel si aia care-i comanda. Si dragul asta pe care li-l port e vechi si cu radacini bine infipte in trecutul meu si-al unor apropiati de-ai mei. Mie mi-a furat un neica jeg de asta toti banutii pe care i-am muncit intr-o tara straina, ca sa am si eu zestre la maritat. Toti, la cent. Apoi i-a lasat un biletel fostei, spunandu-i ca-s chit. Da, statuse cu mine la masa si-mi urase o zi buna, inainte sa plec la munca. Unor apropiati de-ai mei le-au furat, de Paste, masina pe care au mai platit rate cativa ani dupa ce n-au mai avut-o, din centrul Sofiei. Mergeau in concediu in Grecia. Zau ca-mi vine sa zic: Ii urasc, ma! Si sa nu-mi para rau, ca-s om si eu.

Scuzati Deranjul


Poftiti, vroiam doar sa va spun ca daca in perioada urmatoare vedeti miscari suspecte prin zona, sa stiti ca n-au intrat vandalii pe blogul meu, ci sunt doar eu, cu coiful din ziar pe cap si bidineaua-n mana, incercand sa-mi dau seama ce modificari vreau sa mai fac la designul blogului. Ei bine da, iar m-au apucat schimbarile, cred ca sunt pe primul loc in blogosfera la schimbat culori, meniuri si alte alea! Ce sa-i faci, asa se intampla vara cand afara se trezeste sa ploua cu bulbuci si-n casa arde focul convectorul electric si nici ceaiul de tei nu-si mai face efectul. De, nu e bine sa racesti vara. Adevarul e ca era in plan demult. Vara o sa treaca si floricelele verzulii din fundal nu or sa se mai potrivesc in peisaj. Ar trebui sa-i pun bietului blog o hainuta mai in ton cu cromatica si temperatura de afara noaptea. Doar ca inca n-am gasit nimic marimea lui care sa-mi placa si sa-i vina bine, asa ca suntem in cautari si testari. Si prin meniuri as vrea sa schimb ceva, sa vedem ce iese. Dar voi poftiti, intrati, nu va sfiiti, ce daca nu prea aveti unde va aseza si ce citi, ca doar nu stati mult, beti o cafea, mai rasfoiti din articolele vechi si gata, plecati la blogurile treburile voastre. Un week-end constructiv si voua!

Portret al Artistului la Tinerete


Bine va gasesc, astazi o sa va povestesc despre "Portret al artistului la tinerete", scrisa de James Joyce, cartea care a aparut in mozaicul lunii iunie. Intersanta combinatie, pana si eu recunosc lucrul asta. Cartea asta am cumparat-o din Gara de Nord la inceputul lui iulie, cand ma intorceam dintr-o delegatie. Cred ca asa i-a fost ei scris, sa fie salvata din inghesuiala unui biet chiosc de ziare dintr-o biata gara si sa fie citita in leganat de trenuri. A fost cu mine in doua delegatii, a vazut Bucurestiul, Ploiestiul, Buzaul, Faureiul, Braila si la Barbosi, ultima gara inainte de Galati o bagasem deja in geanta, n-a mai apucat sa vada nimic. Mai bine, caci "gara" aia e deprimanta! James Joyce este din categoria lecturilor obligatorii, dar eu abia acum, spre middle age l-am descoperit si cred ca a fost mai bine asa, poate la alta varsta, nu l-as fi gustat. Multe cunostinte ma atentionasera ca e greu de citit, dar majoritatea se referau indeosebi la Ulysses. Portret al artistului la tinerete este un roman autobiografic, scris cu 6 ani inaintea lui Ulysses. N-as spune ca e o carte usor de citit, dar pe mine m-a prins si chiar mi-a placut. Personajul principal, Stephen Dedalus este un alter ego al autorului. Romanul urmareste pe parcursul a cinci capitole, trezirea spirituala si intelectuala a lui Stephen, din copilarie pana la maturitate. 


Facand parte dintr-o familie irlandeza numeroasa, saracita de un tata alcoolic si o mama habotnica, Stephen este trimis sa invete la o scoala iezuita, a carei strictete lasa urme in dezvoltarea sa ulterioara. Preotii iezuiti, le inoculeaza bietilor copiii spaime adanci cu privire la pedepsele divine ce-i asteapta pe cei cazuti in pacat, iar aceste spaime ii vor urmari toata viata. Dar Stephen este un baiat cuminte, foarte retras si diferit de colegii lui. Tocmai de aceea el incepe in mod neasteptat sa isi puna intrebari si sa se revolte, marcat de o dorinta tot mai puternica de a fi liber. Toate evenimentele "din afara" sunt convertite de catre lumea interioara a lui Stephen. Cat de bine am inteles dialogurile interioare ale acestui copil! Pe parcusul lecturii, personalitatea lui se schimba, trecand de la un personaj timid si chiar plictisitor, catre un barbat matur, capabil sa isi ia soarta in propriile maini si sa paraseasca Irlanda pentru o Europa ceva mai libera. Naratiunea curge lin si parca are aceeasi pace ca si lumea interioara a lui Stephen. Cartea e complexa, densa, greu de povestit si din nou am senzatia ca eu sunt un cititor prea mic pentru un scriitor atat de mare, asa incat, nu luati asta ca pe o recenzie, ci doar ca pe o incurajare sa cititi cartea, daca nu cumva ati facut-o deja.