Si Cazi...


O scurta excursie pana in afara casei si te plictisesti... O vara de stat pe acoperise cu o cafea cu gheata si o carte... Apoi ce te faci? Stai si astepti sa inceapa scoala iar si te gandesti ca trece prea repede vacanta... Incepi sa inveti dar nimic pentru scoala... Inveti ca e frumos sa prinzi rasaritul plimbandu-te singur prin orasul rece si pustiu. Picaturi de roua iti uda picioarele si ramai cu bucatele de frunze si iarba pe picioare... Astepti iar sa vezi ce se mai intampla. Un strigat de pasare te trezeste si iti aduci aminte ca trebuia sa fi acasa in seara trecuta la 10... Nu te-a sunat nimeni ca ti-ai inchis telefonul ca sa nu te deranjeze. Stii ca te asteapta scandal... Trece si ala. Si in doua zile pleci iar sa te plimbi pana cand ingheata noaptea in sufletul tau si lasa o amprenta ce o porti cu tine pana cand vine noaptea urmatoare si o arde... Iti dai seama ce superb e orasul fara ei... Fara oameni si te trezesti iar acolo de unde ai plecat... Te ia somnul... De ce ti-ar pasa? Simti doar ca se lumineaza... Iti bate soarele in ceafa... Te uiti in sus si privesti cum dispare si ultima stea. Nu mai ai ce cauta acolo. Pleci pe pod. Incerci sa iti vezi forma in apa dar nu vezi decat o umbra... Oare asa sunt? Asa esti tu? Trece si gandul asta... Soarele incepe sa arda... Pleci si te intinzi sub o trestie pe iarba inca putin uda... Se face liniste si astepti. Nu te mai gandesti la nimic pentru ca nu ai avea la ce... Nu mai stii ce sa faci. Te-ai gandi ca ar trebui sa faci ceva si niciodata nu-ti aduci aminte sa taci, sa astepti si sa-ti dai drumul sa fi iar tu. Nu ai fost niciodata si gandul te deprima asa ca pleci de sub trestie. Ea iti spune sa mai stai. Sa ii tii companie dar nu o auzi si mergi mai departe... Treci iar pe langa cimitir. Pe langa pod... Pe langa acoperisul unde ti-ai uitat cartea... Nu mai conteaza. Nimanui nu o sa-i pese... Iti vezi de treaba. Intri intr-o cafenea si iti iei ceva rece. Sa te tina pentru ziua fierbinte ce o ai in fata. De gandesti ca te simti bine si te uiti pe geam. Inca nu e nimeni pe strada. Lumea e inecata in vise. Se deschide cate un geam si ti se face scarba. Nu ai ce cauta alaturi de ei. Pleci acasa. Nimeni acasa... Te cauta de o saptamana... Iti dai seama ca nu ai chei. Stai si astepti pe scari... Poate vine cineva. Dar nu vine... Nu ai rabdare. Asa ca pleci iar pe acoperisul tau. Bei ce ti-a mai ramas din cafeaua de acum calda... Te uiti in jos...